vineri, 24 octombrie 2014

Ardelenesti...

 Văsălie călătorea cu trenul. În compartiment erau mai multe femei care
  discutau despre dureri. Una dintre ele:
  - No drajelor, durere ca a dă dinţ' nu-i pă lumea asta!
  - Ba, io pun prinsoare că ca cum te doare la naştire nu să ezistă! zice alta.
  - Apăi să vede că pă voi nu v-o pocnit niminea păşte fudulii... se amestecă Văsălie-n vorbă.


    Ion stătea pe deal cu un bumerang în mână şi cu faţa plină de sânge.
    Se apropieVăsălie:
    - Ce faci, Ioane?
    - Şăd...
    - Da' în mânuri ce ţâi?
    - No, nu ştiu ...ceva ce nu-mi face nici o trăbuinţă...
    - N-apăi bine, no, da' dă ce nu-l ţâpi încotrova?
    - Ţâpă-l tu, că mie mi-i de-ajuns!


    Ion către tac-su:
    -  Tătuţă, să ştii că io m-aş cam însura.
    -  Fain lucru, Ioane, da' cu cine?
    -  Apăi, nu poci ca să spun, că mă ruşânez...
    -  Cu Măria?
    -  Nâţ!
    -  Cu Frusânica?
    -  Ba!
    -  Cu Cleonica?
    -  Nooo! Io, tată, m-aş însura cu Gyuri!
    -  Cum să te-nsori, mă nătotule, cu Gyuri, că doară Gyuri îi papistaş!


    -  Măi, Avrămuţ, cumpăratu-ţi-ai maşină, ori ba?!
    -  Cumpărat, Păvale, cumpărat!
    -  Şâ dă care coloare îi?
    -  Apăi mă, Păvale, cum să-ţ' esplic io ţâie, văzut-ai tu ceriul cân' s-apune soarele?
    -  Văzut!
    -  Apăi coloarea îi  tot aşa, ni, numa' că-i verde...


    La Palatul Victoria se opreşte badea Gheorghe cu bicicleta.
    O pune liniştit lângă grilaj şi începe să caşte ochii prin jur.
    Poliţistul:
    - Bade, ia bicicleta de aici, că pe-aici trec miniştri...
    - No, că nu-i nici un bai, că doară i-am pus lăcată!


    - Hai tu, Mărie-n şură!
    - N'apăi nu viu, că-s precisă că sai pă mine
    - No, dară nu fi proastă, că nu-ţ fac nimica!
    - Daa?! Ş-atuncea dă ce să mai viu?!


    Nişte savanţi mergeau prin Apuseni. La un moment dat, văd chiar în mijlocul drumului un rahat. Se opresc ei şi încep să se certe dacă-i de bărbat sau de femeie. Trece pe acolo şi un cioban.
    Savanţii îl opresc şi-i cer să medieze conflictul. Ciobanul stă, se uită atent la rahat, îi dă ocol, după care declară cu siguranţă în glas:
    - Apăi, îi dă bărbat!
    -  Cum poţi fi atât de sigur?! se minunează savanţii.
    - Apăi, unu la mână: muierile-s mai ruşânoase şâ nu s-ar căca  chiar în mijlocu' drumului, s-ar piti pântr-un tufan; doi: la câtă  diştanţă-i între rahat şâ urma dă pişat, musai să fie dă bărbat; şâ tri:  cum n-oi fi sigur, dacă chiar io perzonal l-am făcut?!


    Doi ardeleni tăiau cu beschia un obuz. Trece unul pe lângă ei şi se sperie:
    - Bă, nărozâlor, vedeţ', băăă,  că ăla să esplodează!!!
    - No, nu-i bai, că mai avem unu!


    Foarte fudul, Păvale îi arată lui Văsălie binoclul cumpărat la Turda.
      Curios, Văsălie îl întreabă ce-i aia.
    - Iaşte un inştrument care-ţ apropiază dă ochi toate la câte te uiţ, explică fălos Păvale.
    - Nu să poate! Aşa ceva nu s-ezistă! decretează Văsălie.
    - Ba s-ezistă! De-o pildă şedeam asară la mine-n ogradă şâ mă râdeam de cum o
    fugăreai tu pă Cleonica ca s-o drăgăleşti.
    - No apăi poţ să te caci în el dă inştrument, că io asară nici n-am fo acasă!


    Un ardelean şi un oltean merg cu trenul. De
plictiseală, olteanul începe să cânte:
    - Mă făcu mama oltean, măi...
    La care ardeleanul împăciuitor:
    - No, de-acuma treaba-i făcută. Iart-o!


    Măria dă divorţ de Ion. La proces judecătorul întreabă:
    - De ce vrei, tu Mărie să te desparţi de Ion?
    - Apăi domn' judecător, mi-s măritată cu el di trii ani şî încă nu m-nio făcut nemica!
    - I-auzi Ioane! Cum vine asta?!
    - Apăi, domn' judecător, n-am crezut că-i aşe mare grabă...


  Într-un compartiment de tren, un oltean şi-un ardelean.
  La un moment dat, ardeleanul scoate o litră de pălincă, slană,  ceapă, pită, sfarmă ceapa şi începe să mănânce, trăgând din când în când câte-o gură de palincă.
  Olteanului i se face poftă, se foieşte pe banchetă şi nu ştie cum să intre-n vorbă.
  Când vede că pălinca e pe terminate, îşi ia inima-n dinţi şi se trage mai aproape de ardelean:
  - Mă cheamă Tudor!
  -  Apăi, dacă te cheamă, du-te!


    Văsălie strigă de la casa lui de pe un deal către casa lui Păvale, aflată pe celălalt deal:
    - Măăă şogore, ce-ai dat tu la vacă cân o fo beteagă?!
    - Gază pentru lambă, măăă!
    Trece o săptămână.
    - Măăă, şogore, măăăă!
    - Ce-i măăă?!
    - Da-poi ce-ai zâs tu că-i dat la vacă cân o fo beteagă?!
    - Gază pentru lambă, măăi!
    -  No vez că vaca me o murit măăă!
    -  Ş-a me, măăă!


    Se întâlnesc pe drum doi ardeleni. Unul ducea o vacă de lanţ.
    - No, doară un' te duci cu vaca? întreabă unul.
    - Apăi o duc la doftoru' veterinar.
    - D'apăi ce-o păţât? O luat o peatră între unghii?
    - Nuuu!
    - O muşcat-o vun guzgan?
    - Nuuu!
    - No, atuncea de ce-o duci la veterinar?!
    - Apăi dacă-i a lui...


    Întorcându-se de la coasă, Păvale îl vede pe
    Văsălie, cu un cercel în ureche, plimbându-se fudul pe uliţă.
    - Tulai Doamne, mă Văsâi, da de când porţ tu cercel în ureche?!
    - D-apoi dă cân l-o găsât Măria-n patu nost!


    Ion zace la spital pus în ghips din creştet pân-n tălpi. Vine
    Gligore la el în vizită şi se minunează:
    -Tulai, Ioane, da cum ai ajuns aşe dă rău?!
    - N-apăi io păşteam oile pă un deal ş-am dat de-o bortă mare.
    M-am dus la gura ei ş-am hăulit: Uuuuu! Şâ din bortă mi-o răspuns
    careva: Uuuuu! Da eu nu m-am lăsat şâ i-am răspuns: Uuuuu! Şâ el mie: Uuuuu...
    - Şâ??!!!
    - Ş-o vinit trinu..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu