Florilegiul nostimadelor

.Numai bărbaţii care au absolvit Conservatorul pot

 înţelege o...sonată! Dacă nu, le rămâne...fuga!

-Telefonul fix a rămas important să-l găsim pe cel ...mobil.

-Când ai sărit cu paraşuta ţi-a fost frică? –Nu. Mă simţeam ca o pasăre.    Zburam şi mă...defecam ! (anonim).

-Eu nu am omorât pe nimeni, deşi sunt medic...(Dorel Schor).

-Când gardul e putred îl dărâmi, nu te apuci să-l vopseşti (D. Schor).

-Umor nu înseamnă să râzi de altul, ci să râzi împreună cu el (D. Schor).

-Cei cu două feţe au nevoie de două măşti? (Dorel Schor).

-Din prima zi în care te-am zărit,

 Plimbându-te pe strada mea,

 Îţi jur că m-au înnebunit,

 Mănuşile şi masca ta! (Observatorul).

-În mausoleul tău

 Cred c-o duci destul de bine;

 Ai nepoţi la Chişinău,

 Nu doreşti să-i chemi la tine? (Ştefan Agachi-Lui Lenin).

-Infamii mitomani ne-au copleşit

 Şi spurcă neamul nostru chinuit.

 Se cred mai sus decât nivelul...râmei,

 Fiind adulaţi de nulitatea...turmei...(Ion A. Datcu-Asaltul mitomanilor).

-Loc profund religios

 Este crâşma lui Ilie,

 Unde ne rugăm frumos

 Să ne dea...pe datorie, (Janet Nică-Loc religios).

-Scăpat din ghearele soţiei,

 Alerg la blândul meu dulău :

 Ia, frate, lanţul căsniciei

 Şi lasă-mă să-l port pe-al tău! (Ion Diviza-Lanţul căsniciei).

-Au căşunat pe-această ţară

 Năvălitori şi chiar piraţi,

 Trădări şi lupte între fraţi,

 Dar cei de azi nu se compară! (Corneliu Zeană-Piraţii noi).

-Nici cobiliţa nu l-a-nfrânt

 Pe rogojină-şi bea cafeaua

 Şi sub căruţă-a pus căţeaua...

 Ca purtătoare de cuvânt! (Valeriu Lică-Evoluţia olteanului).

-Când dragostea s-a isprăvit,

 Mai tare m-a durut partajul;

 Ea sufletul mi l-a golit…

 Apoi şi contul şi…garajul! (M. Grigore Dobreanu-Dacă dragoste nu e…)

-În ţara asta pitorească

 Românii n-au-şi e păcat-

 Un orologiu să-i trezească...

 Se pare că a fost furat (Ioan Adi Fîrte-Deşteaptă-te, române!)

-Zice-o vorbă foarte veche

 Că „e prost fără pereche”

 De pe vremea când erau

 Proşti ce nu se însurau (Valeriu Cercel-Vorbă perimată).

-Istoria cu-al ei tumult,

 A demonstrat un fapt real :

 Femeile trăiesc mai mult,

 Iar văduvele…-n special ! (Valeriu Cercel-Longevitate).

-La domni le dăm femei uşoare,

 Să treacă peste-al vieţii chin,

 La soaţe şi copii, mult soare,

 Iar pentru soacre…un rechin! (Marian Gr. Dobreanu-Reclamă).

-Decişi să facă-o nouă ţară,

 Degrabă începură treaba :

 Întâi de toate-o demolară

 Apoi...au dat-o pe degeaba!(Marian Gr. Dobreanu-Hei...rup!)

-Deşi săracă-n judecăţi

 Se lăuda că-i preţioasă,

 Că are două facultăţi...

 La zece metri, lângă casă (Ghe. I. Gheorghe-Unei blonde).

-Privind-o insistent pe mândra jună,

„Eu te cunosc (îi spuse el cu nostalgie),

 Chiar am dormit odată împreună...

 La teatru, la un recital de poezie” (Ghe. I. Gheorghe-Cunoştinţe vechi)